10 lucruri impresionante despre sistemul nostru solar. De ce Soarele este atât de fierbinte

Cercetătorii au identificat vulcani de gheaţă pe Pluto, în timp ce Marte găzduieşte un imens canion de mărimea Statelor Unite ale Americii. Iată o listă cu cele mai ciudate trăsături ale sistemului nostru solar, prezentată de Space.

Luna lui Jupiter, Io, are erupţii vulcanice imense

• De ce uneori zăpada pare albastră?
• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”

Sursa: 123rf

Pe Luna Io sunt prezenţi sute de vulcani, fiind considerată una dintre cele mai active Luni din sistemul solar, jetul fiind aruncat la peste 400 de kilometri în atmosfera sa. Unele sonde spaţiale au reuşit să înregistreze erupţiile, notează Space.

Erupţiile de pe Io au loc din cauza gravităţii imense la care este expusă. Cercetătorii însă analizează modul în care căldura se împrăştie prin interiorul Lunii, însă existenţa vulcanilor este greu de prezis doar cu ajutorul simulărilor computerizate. 

Marte are unul dintre cei mai mari vulcani

Deşi, în prezent, activitatea vulcanică de pe Marte este aproape inexistentă, în trecut anumite fenomene au provocat formarea şi erupţiile a nenumăraţi vulcani. 

Printre aceştia se numără şi vulcanul Olympus Mons, cel mai mare din sistemul solar. Cu un diametru de peste 600 de kilometri şi o înălţime de 25 de kilometri, forma de relief este de trei ori mai mare decât Muntele Everest. Pe Marte, vulcanii pot ajunge la dimensiuni impresionante din cauza gravitaţiei slabe.

Vânturile puternice de pe Venus

Venus este o planetă extrem de periculoasă din cauza temperaturilor extrem de puternice şi a mediului cu o presiune ridicată. Sonda sovietică Venera a rezistat doar câteva minute pe suprafaţa planetei, când a aterizat în 1970.

Însă şi deasuprea suprafeţei atmosfera rămâne extrem de periculoasă. Cercetătorii au descoperit că vânturile bat de 50 de ori mai puternic decât rotaţia planetei. 

Apa îngheţată se regăseşte pretutindeni

Apa îngheţată era considerată o substanţă rară în spaţiu, dar în prezent experţii ştiu exact unde să o caute. Gheaţa este un component obişnuit al cometelor şi asteroizilor. Însă gheaţa de pe comete este diferită de cea de pe Terra, conform examinărilor realizate de sonda Rosetta pe suprafaţa cometei 67/Churyumov–Gerasimenko. 

Sondele au vizitat toate planetele

Omenirea explorează spaţiul de mai bine de 60 de ani şi a realizat fotografii cu nenumărate obiecte celeste. Voyager, al NASA, a părăsit Terra în 1977 şi de atunci transmite informaţii despre sistemul solar şi univers. Printre locurile pe care sonda le-a vizitat se numără: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. 

Ar putea exista viaţă în sistemul solar

Până în preazent, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a existenţei vieţii în altă zonă a sistemului solar. Dar prin analizarea vieţii microbilor din zonele extreme ale Terrei, posibilitatea existenţei lor şi pe alte planete ar putea fi posibilă, sugerează experţii.  Deşi nu vor găsi curând urmaşi ai marţienilor, experţii sunt convinşi că viaţa microbiană ar putea fi posibilă. 

Mercur se micşorează

Sursa: 123rf

Experţii au crezut pentru mulţi ani că Pământul este singura planetă cu activitate tectonică din sistemul solar. Însă, după cercetările realizate de sonda MESSENGER, au putut fi observate urme ale contractării planetei produse la 4,5 miliarde de ani de la formarea sistemului solar. 

Munţii de pe Pluto

Pitica planetă Pluto se află la marginea sistemului solar, iar cercetătorii au considerat că suprafaţa sa este netedă. Însă în timpul misiunii New Horizons a NASA din 2015, experţii au descoperit că pe Pluto există munţi de gheaţă de peste 3.000 de metri. 

La marginea sistemului solar ar putea exista o planetă imensă

Sursa: Wikipedia

În ianuarie 2015, astronomii Konstantin Batygin şi Mike Brown au anunţat, bazându-se pe simulări computerizate, că ar putea exista o planetă imensă în spatele lui Neptun. Mai multe echipe se află în acest moment în căutarea presupusei ,,Planete Nouă”. 

Atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafaţa sa

În timp ce suprafaţa vizibilă a Soarelui, numită fotosferă, are 5.500 grade Celsius, atmosfera superioară este de milioane de ori mai fierbinte. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: